OAMENI DE SEAMA AI BROSTENIULUI

Mihai Lupescu

(1861-1922)

Face parte din acele generatii de invatatori, patrunsi de ideile generoase ale revolutionarilor pasoptisti ce-si insusira crezul marelui Balcescu:"Sa luminam poporul, daca voim sa fim liberi." Nascut in 1861, in Spatarestii lui Millo, dupa ce termina scoala din satul sau natal, urmeaza cursurile Gimanaziului din Falticeni, fiind coleg cu Artur Gorovei, care relata despre el:"fiu de vaduva saraca, se ducea pe jos in fiecare dimineata si vara si iarna, cu o bucata de mamaliga in traista, hrana de pranz, iar seara se intorcea acasa". In clasa a IV-a, impreuna cu Artur Gorovei isi incearca darul scrisului, scotand o gazeta ca raspuns la atacul lui Gorovei, ce scosese gazeta "Tantarul"prin care ironiza, atat pe edilii orasului cat si pe colegi, prin epigrame si tepi cu adresa sau fara adresa."Numai unul singur dintre colegi -scria A.Gorovei- s-a incumetat sa-mi tina piept.Mihai Lupescu care raspunde la atacurile mele prin o gazeta a lui...intr-un singur exemplar, caci nu avea nici hartia de prisos, si nici timp de pierdut". La terminarea gimnaziului, Mihai Lupescu, apuca drumul Iasilor, la Scoala Normala "Vasile Lupu".Absolvind scoala, isi ajunge idealul:in 1884 este numit invatator la Brosteni, continuatorul stradaniilor lui Nanu, dascalul lui Ion Creanga.duce cu el focul nestins de a lumina plutasii de pe Bistrita, dar si pe acela de a continua traditia iubirii folclorului, ce incepuse sa-si faca fagas in sufletul celor de la "Vasile Lupu" inca de pe vremea cand era director si profesor Titu Maiorescu. Pentru luminarea plutasilor de pe Bistrita infiinteaza inca din anul 1898, obiblioteca sateasca iar peste cativa ani pune bazele cercului conferentiar "Bistrita". La Brosteni, Mihai Lupescu a functionat din 1894 si pana in 1898 cand este mutat la directia Orfelinatului Agricol ce ia fiinta la Zorleni, langa Barlad.Prin stradania lui s-a construit in 1892 noul local de scoala. Dupa o despartire de cativa ani de fostul sau coleg de gimnaziu, Artur Gorovei, imprejurarile fac sa se reintalneasca din nou, impreuna, la Brosteni, unul invatator, celalalt magistrat; "Cu Lupescu ma intalneam aproape in fiecare zi, necajit si el ca si mine.Scoala, o casa taraneasca, veche si friguroasa, avea numai doua odaite intunecoase cu feresti mici si cu tavan jos.acolo trebuia sa se chinuie si cu traiul si cu clasele, ingramadite in aceeasi chichineata, o adevarata viata de martir.Si cu toate acestea ii ramamsese in suflet, neatins, focul ce mistuie numai pe cei alesi.Cu el am pus la cale "Sezatoarea", prima revista de folclor din tara noastra". Strang in jurul lor pe invatatorii din cercul cultural "Bistrita"si la 1 martie 1892 apare primul numar al revistei "fara nici o subventie si fara nici un ajutor de la nimeni..., contribuind baneste fiecare cu cat ne-au lasat puterile". Cat a functionat la Brosteni, Mihai Lupescu si-a jerfit tot timpul liber si deseori o parte din micul sau salariu revistei "Sezatoarea", pe care o iubea ca pe o fiinta scumpa. Tot ce scria Mihai Lupescu in aceasta revista era nou si bine ticluit.Si a scris de toate:medicina populara umana si veterinara, superstiitii, strigate de joc,descantece bucataria taranului,traditii, povestiri, cantece, povesti, glume, pacalituri, cimilituri, e.t.c. Desi a scris mult folclor, incepand cu "Poieziiile populare"publicate in "Contemporanul", apoi in "Sezatoarea","Ion Creanga" si alte reviste, insumand mii de pagini, nu si-a publicat munca in volume, decat intr-o foarte mica masura. Moare pe neasteptate, dupa ce iesise la pensie la 17 august 1922, la spitalul Sf.Spiridon din Iasi, odihnindu-se pe veci la cimitirul "Eternitatea" din Iasi. Acest articol este copiat din Monografia Brosteniului, lucrare realizata de catre Prof. Vasile Candrea Editura Ankarom IASI-1995